Majorarea cu până la 28% a redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, decisă de Guvern prin ordonanță de urgență toamna trecută, se va aplica numai acelor producători de profil ale căror acorduri petroliere de concesiune încheiate cu statul român, aflate în derulare, nu specifică cotele de redevență datorate, precum și viitorilor titulari ai acordurilor petroliere care vor fi încheiate în viitor, a hotărât Parlamentul.
Cel mai mare producător de gaz autohton, Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, estimează că va plăti în 2024 un nivel al redevențelor cu 20% mai ridicat deât anul trecut, în timp ce principalul său concurent, OMV Petrom, susține că va achita un nivel similar celui din 2023, în urma majorării de către guvern a cotelor de redevențe.
Din toamna trecută au fost majorate cotele de redevență prevăzute de Legea petrolului, printr-o ordonanță de urgență a Guvernulu.i
Grupul austriac OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze autohtone, Petrom, discută cu guvernul României pe tema potențialelor oportunități de export gaze care vor apărea odată cu declanșarea producției în Neptun Deep în 2027. În prezent, legea offshore prevede o prioritate la cumpărare a statului român.
Recent adoptata legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține unul dintre cei doi acționari, Romgaz, confirmând poziția exprimată anterior de partenerul său în proiect și operatorul acestuia, OMV Petrom.
Proaspăta legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține operatorul acestuia, OMV Petrom, care este partener în proiect cu compania deținută majoritar de statul român, Romgaz.
Unele redevențe miniere, pe exploatarea anumitor categorii de resurse minerale, au fost majorate, cu circa 13%-14% față de nivelurile de până acum, și se vrea ca toate redevențele miniere, precum și cele agricole, să fie indexate anual cu rata inflației din anul anterior, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată în ședința de Guvern de vineri.
În ședința de Guvern de astăzi intrase un proiect de ordonanță de urgență care prevedea că redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%.
Redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat pe agenda ședinței de vineri a Guvernului.
Un proiect parlamentar de modificare a Legii petrolului stipulează aproape triplarea redevențelor pe extracția de țiței și gaze naturale, prin majorarea lor de la nivelul actual de 3,5% - 13,5% din valoarea producției brute, în funcție de cât produce trimestrial fiecare zăcământ, la 10% – 30%, plus indexarea anuală a cotelor de redevență cu rata inflației din anul anterior, propusă deja de Guvern și față de care industria de profil a protestat, avertizând că ar putea demara și litigii.
Un proiect legislativ recent vrea să elimine din Legea minelor așa-numita "clauză de stabilitate", respectiv norma care stipulează că "Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței (de exploatare minieră acordată de stat unei companii de profil – n.r.) rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului" și care a dus în multe cazuri la "înghețarea" de facto a redevențelor miniere.
Guvernul vrea să elimine taxele anuale pe activitățile de prospectare, explorare și exploatare minieră, datorate de titularii de licențe din domeniu și stabilite în sume fixe aplicate la kilometrul pătrat de perimetru minier, după ce intenționa să le majoreze cu 5%, și să modifice redevențele miniere, potrivit proiectului noii Legi a minelor.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România.
Companiile petroliere care dețin concesiuni de țiței și gaze offshore în România, în Marea Neagră, aflate în derulare, vor avea același regim de redevențe valabil la data semnării acordurilor petroliere de concesiune, pe toată perioada derulării acestora.
Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.
Guvernul a aprobat o notă privind elaborarea unui act normativ pentru "sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale".
Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.
Unele companii miniere refuză să achite redevențele miniere, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune, și plătesc doar cuantumul inițial, susținând că statul le-a mărit ilegal. Lista acestor companii nu este divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridică la aproape 38 milioane lei.
Investițiile necesare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature de țiței și gaze, care să oprească declinul natural al producției de hidrocarburi din România, sunt uriașe, motiv pentru care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a recomandat Guvernului reducerea redevențelor pentru producția extrasă din aceste zăcăminte vechi, a declarat președintele Asociației, Artur Stratan, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR.
În discuțiile cu FMI, variantele luate în calcul în privința cotei noului impozit pe profitul obținut de companiile petroliere din activitatea de producție de țiței și gaze au fost, inclusiv luna trecută, de 35%, 40% și 45%, oficialii statului susținând însă cota de 35%. Demisia Guvernului Ponta a întrerupt negocierile cu FMI pe această temă.